Simularea evaluării naționale a elevilor de clasa a VIII-a reprezintă o adevărată ”avanpremieră” a primului moment de evaluare semnificativ din viața unui elev, un examen important pentru parcursul școlar și profesional ulterior. În egală măsură, este o oportunitate de a familiariza elevii cu condițiile unui astfel de examen, cu regulile de organizare/desfășurare și cu tipul de subiecte/probe ce vor face obiectul Evaluării Naționale.
În perioada martie-aprilie 2016, Institutul de Științe ale Educației a realizat o analiză a rezultatelor elevilor la simularea evaluării naționale pentru clasa a VIII-a, anul 2016. Raportul urmărește să analizeze în detaliu rezultatele și să formuleze o serie de recomandări care să conducă la o creștere a relevanței acestor probe pentru elevi. Astfel, raportul oferă oportunitatea de a realiza unele ajustări pentru o mai bună orientare a eforturilor de învățare, atât pentru evaluarea din acest an, cât, mai ales, pentru anii următori.
[descarcă raportul complet] [descarcă sinteza raportului]
Analiza a condus la următoarele concluzii:
- Absenteismul la simulare este semnificativ și diferă de la un județ la altul. Numărul relativ important al elevilor de clasa a VIII-a (aproximativ 10%) care nu a participat la simularea Evaluării Naționale 2016 (EN VIII 2016) demonstrează că sunt necesare măsuri specifice de informare și dialog între profesori, părinți și elevi cu privire la importanța și rolului acestei simulări.
- Există diferențe de rezultate între probele de examen pe discipline de studiu. Faptul că există diferențe semnificative de performare între probele de examen indică nu doar diferențe privind calitatea actului educativ sau motivații diferite ale elevilor, ci și nevoia de regândire a abordării curriculare (programe, metode, nivel de încărcare, abordare pedagogică) la aceste discipline, care să sprijine mai autentic elevii în învățare.
- Există importante diferențe pe sexe în performanțele elevilor. Această situație pare să susțină opinii deja încetățenite la nivelul sistemului de învățământ potrivit cărora fetele obțin, în general, rezultate mai bune.
- Vârsta elevilor la momentul evaluării pare a fi un indicator important al performanței. Această concluzie atrage atenția asupra nevoii de sprijin suplimentar în învățare pentru elevii care ajung în clasa a VIII-a la o vârstă de peste 15 ani din diferite motive: repetenție, întreruperi ale școlarizării (boală, plecare în străinătate sau alte situații), înscrierea întârziată la debutul școlarității.
- Mediul rural continuă să rămână în situație defavorizată. Cu toate acestea, nu toate localitățile rurale sunt la fel de slab performante, iar orașele nu au rezultate mai bune în toate școlile. În mediul urban, școlile mai mari tind să performeze mai bine decât cele cu un număr redus de elevi. Școlile mai mari au resurse materiale și umane cu care pot crește nivelul mediu al elevilor, ceea ce se întâmplă mai rar în situația școlilor mici. Școlile de tip structură performează mai slab decât cele cu personalitate juridică iar rezultatele sunt mai bune în școlile private decât în cele publice.
- Stocul de educație deja existent în comunitate contează foarte mult în performanțele elevilor. În satele mai dezvoltate, cu oamenii maturi trecuți prin mai mulți ani de educație, copiii vor avea rezultate sensibil mai bune decât în satele cu o educație scăzută, indiferent de mărimea școlii. În general județele cu performanțe mai slabe sunt și județele mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic. Totuși, performanțe mai bune se regăsesc atât în județe dezvoltate cât și în județe cu un nivel mediu de dezvoltare.